EN



Regele-Prooroc Solomon
vezi canoncompara canon
  
Sfântul Nicolae
vezi canoncompara canon
  
Sfântul Ioan Damaschin
vezi canoncompara canon
  
Regele-Prooroc David
vezi canoncompara canon
  
Titlu: Cartea Sf<â>nt<ului> Simeon Noul Cuvântător de D<u>m<ne>zeu s-au scris în zilele binecredinciosului Alexandru Dimitrie Ghica voevod şi a preaosfinţi<i>i sale părintelui mitropolit chiriu chir Neofit [...] fiind stareţ preacuviosul părintele nostru chir Calinic arhimandritul [...];ilustraţie;Sfântul Simeon Noul Teolog;
Descriere fizică: f. 1r, 285 x 185 mm
Notă descriptivă: Ilustraţie în plină pagină, de formă rectangulară, încadrată de o linie de contur în peniţă cu cerneală neagră şi reprezentând un chenar alegoric pentru cartuşul în care stă scris cu cerneală roşie, în caractere slavone, titlul cărţii. Structura chenarului este una complexă, sugerând un portal: partea superioară reprezentată de îngeri şi sfinţii împăraţi David şi Solomon, cheia de boltă reprezentată de Fecioara cu Pruncul, picioarele portalului reprezentate de două coloane dorice îmbrăcate în viţă de vie (simbol euharistic) şi baza portalului, respectiv bazele coloanelor, reprezentate de doi sfinţi înveşmântaţi în călugări, Sântul Ioan Damaschin şi Sfântul Cosma. Imediat sub reprezentarea Fecioarei cu Pruncul apare ilustrat Sfântul Ierarh Nicolae.

Fecioara cu Pruncul este reprezentată ca o temă combinată cu cea a Fecioarei Împărăteasa Cerurilor. De iconografia temei Fecioara cu Pruncul ţine poziţia personajelor (Fecioara aşezată cu Pruncul în braţe) şi faptul că cei doi se privesc cu tandreţe (Fecioara Maria Glykofilousa). De iconografia temei Fecioara Maria Împărăteasa Cerurilor ţine prezenţa coroanei de aur ce planează deasupra capului acesteia şi contextul ceresc, de glorie, sugerat de norii pe care tronează Fecioara. Comune ambelor teme sunt gama cromatică a veşmintelor Fecioarei, roşu şi albastru, precum şi prezenţa celor doi îngeri care flanchează Fecioara. Există şi o serie de elemente de inovaţie locală, aparente şi în unele icoane de sticlă româneşti de secol XIX: sabia cu vârful bont purtată de Fecioară în mâna dreaptă (simbol al puterii de a ierta) şi atributele împărăteşti ale Pruncului (coroana şi orbus terrarum). Cele două personaje sunt identificate de monograme în cerneală roşie, plasatealături de capetele acestora.

Imediat sub Fecioara cu Pruncul, dar nu la nivelul sfinţilor împăraţi, este reprezentat în axul vertical al imaginii Sfântul ierarh Nicolae. Acesta este înfăţişat frontal, până la nivelul genunchilor, îmbrăcat în odajdii liturghice de episcop. El este descris ca un bărbat în vârstă, cu părul alb şi lung, revărsându-se pe spate, şi barba tunsă scurt şi rotund. Cu braţul stâng ține la piept un codex închis, legat într-o ferecătură bogat ornamentată. Cu mâna dreaptă binecuvântează.

În registrul inferior Fecioarei cu Pruncul, imediat deasupra capitelelor celor două coloane, sunt reprezentaţi sfinţii împăraţi David şi Solomon. David este ilustrat în dreapta Fecioarei, ca un bărbat în vârstă, cu barbă şi mustăţi, iar Solomon, în partea stângă, ca un tânăr imberb. Ambii sunt îmbrăcaţi în stil bizantin, cu caftane având borduri de blană şi centuri late, dar purtând (ca şi Fecioara şi Pruncul) coroane de aur de model occidental. Ambii împăraţi poartă, ca şi îngerii de deaspura lor, suluri desfăşurate cu texte profetice în caractere slavone. Sunt identificaţi de monograme în cerneală neagră.

La baza coloanelor sunt reprezentaţi doi sfinţi îmbrăcaţi în călugări, cu rasă neagră, cu glugă şi purtând fiecare mătănii în mâna aflată în prin plan, în timp ce mâinile din planul secund poartă câte un sul desfăşurat cu texte în slavonă. Sub rasa călugărească se văd, la ambele personaje, veşmintele liturghice preoţeşti. Cei doi sunt identificaţi de inscripţii în cerneală negră drept Sfântul Ioan Damaschin (dreapta) şi Sfântul Cosma Monahul.

Legătura între toate personajele, construind chiar medalioane pentru sfinţii împăraţi şi sfinţii călugări, o face viţa de vie, ale cărei vrejuri, cu frunze şi struguri se dezvoltă simetric pe ambele laturi ale imaginii, pornind dintr-un entrelac complex aflat în axa verticală a imaginii sub cartuşul titlului. Viţa de vie are, din primele secole creştine, semnificaţie iconografică legată de înviere şi euharistie și constituie un element frecvent folosit drept cadru vegetal ce construieşte medalioane şi în tema "arborele lui Iesei", cel care a visat arborele genealogic al Mântuitorului, genealogie din care fac parte atât David cât şi Solomon.


Titlu uniform: Cuvintele lui Simeon Noul Teolog, Măn. Cernica, 1840
Subiect – nume de persoana: Cosma Monahul
Subiect liber – cuvant cheie: Miniatură
Cota BAR: Ms. rom. 5721