EN



Portretul votiv
vezi canoncompara canon
  
Deisis
vezi canoncompara canon
  
Titlu: Liturghier;Deisis, Portretele lui Matei Basarab şi al Elenei Doamna;
Date de publicare: Ţara Românească 1653-1654
Notă descriptivă: Ilustraţie în plină pagină încadrată de un chenar în bandă lată, aurit, decorat cu vrejuri şi motive vegetale. Câmpul ilustraţiei este împărţit în două zone: în treimea superioară este înfăţişat Deisis, în timp ce în partea de jos a lucrării sunt portretele votive ale domnitorului Matei Basarab şi al Elenei Doamna. Cele două zone sunt într-o relaţie directă, voievodul şi soţia sa, ca patroni comanditari ai Liturghierului, închină donația lor lui Dumnezeu, ilustrat aici prin figura lui Hristos în slavă, alături de Ioan Botezătorul şi Fecioara Maria.

Deisis-ul are forma consacrată, cu Iisus în slavă (întronat în mandorlă), având-o la dreapta sa pe Fecioara Maria şi la stânga pe Sfântul Ioan Botezătorul, ambii în picioare, întorşi spre Hristos, ţinând fiecare un sul desfăşurat în mâna din prim-plan, în timp. Cealaltă mână îl indică pe Iisus, sau este reprezentantă în gestul de orant, atribuit lor cu precădere în această temă iconografică. Iisus ţine Evanghelia deschisă şi binecuvântează cu ambele mâini. Tronul, de tradiţie bizantină, este prezentat ca un jilţ simplu, rectangular şi fără spătar, cu o pernă dreptunghiulară rotunjită la capete, şi este văzut într-o perspectivă uşor nesigură. Mandorla are un contur specific artei occidentale: elipsă ascuţită la capete, fiind articulată de raze de aur pe fundal albastru și este susţinută de patru heruvimi, care înlocuiesc mai frecventele reprezentări ale atributelor celor patru evanghelişti. Atât tunica cât şi mantia lui Iisus sunt vopsite în aur (lumină), deşi au conturul şi marginile cutelor subliniate în roşu (tunică) şi negru (mantie) pentru a le da volum. Fecioara este îmbrăcată în mod canonic în tunică albastră cu mantie roşie care îi acoperă şi capul. Ca element inovator fată de canon, ea poartă o coroană de tip occidental, simbol al unuia din titlurile sale de "Împărăteasă a Cerurilor". Ioan Botezătorul este, din punct de vedere cromatic, inversul Fecioarei, tunica sa e roşie şi mantia albastră; deşi desculţ şi cu parul lung lăsat în bucle sălbatice ca orice sihastru, nu poartă veșmântul de blană, specific canonului să iconografic.

Pentru a marca contextul spaţial celest, întreg fundalul pe care sunt plasate personajele este acoperit de steluţe de aur şieste colorat în pigment albastru.

Portretele votive ale perechii voievodale sunt prezentate afrontat, de-o parte şi de alta unui copac convenţional, pe a cărui coroană elipsoidală, cu frunziş solzos, este reprezentată stema Ţării Româneşti. Perechea voievodală este îmbrăcată în veşminte bogate - anteriu și caftan de brocart pentru domn şi rochie cu conteș de serasir pentru doamnă. Ambii poartă coroane de model occidental. Fiecare este identificat prin câte o inscripţie identificatoare: "Io Mathei Voevod milostiju Božiju Gospodarì vŭsei zemli Ungrovlahiiskoe" (Io Matei voievod din mila lui Dumnezeu domn a toată ţara Ungrovlahiei) şi "Gospožda Elena milostiju Božiju načelnica Ungrovlahiiskaa" (Doamna Elena din mila lui Dumnezeu cârmuitoare a Ungrovlahiei)


Titlu uniform: Liturghier, Ţara Românească, 1653-1654
Subiect – nume de persoana: Elena
Subiect liber – cuvant cheie: Portret votiv
Responsabilitate primara - autor: Radu grămătic copist, miniaturist
Cota BAR: Ms. sl. 651