EN

Portretul votiv

Fără a face parte integrantă din programul iconografic bizantin, portret comanditarului unei opere, fie ea biserică, icoană sau manuscris miniat, poate apărea inclus în operă.

Din punct de vedere al compoziției, portretul votiv preia modul de reprezentare a temei orantului: personajul este ilustrat în picioare, din profil sau semiprofil, îndreptându-și atenția fie către Fecioara Maria, fie către Hristos înfățișat mai ales ca Iisus Pantocrator. Donatorul are mereu o atitudine respectoasă, de supunere, cu umerii și capul înclinat, privirea înălțată către personajul central și mâinile îndreptate în sus, cu palmele deschise către acesta. În contrast cu atitudinea sa de umilință creștină pare a fi costumul; comanditarul fiind înfățișat în straiele sale cele mai bogate și ceremonioase, purtând toate însemnele rangului său.

Portretul votiv poate fi și compus, de grup, comanditarul avându-și alături familia.

Ca variante ale temei, donatorul poate fi reprezentat îngenunghiat, sau chiar în poziție de proskynesis. O altă dezvoltare a temei îl înfățișează purtând în mâinile sale întinse o machetă a bisericii, sau un codex, în funcție de tipul donației.